În ultimii ani, tehnologia a evoluat cu o viteză fără precedent, aducând în prim-plan o realitate care până nu demult părea rezervată science-fictionului: inteligența artificială. Într-un context în care sistemele digitale devin tot mai prezente în activitatea umană, apare firesc întrebarea – ce este inteligența artificială și cum trebuie reglementată în mod legal pentru a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor?
Inteligența artificială: o definiție funcțională
Inteligența artificială (IA) reprezintă o ramură a informaticii care dezvoltă sisteme capabile să simuleze procese cognitive umane precum învățarea, raționamentul, planificarea, luarea deciziilor, percepția senzorială sau chiar interacțiunea în limbaj natural.
Cu alte cuvinte, IA constă în crearea de algoritmi și modele informatice care permit mașinilor să „învețe” și să execute sarcini în mod autonom, fără o programare explicită pas cu pas.
Un exemplu banal, dar relevant, este un software de recunoaștere facială care identifică automat o persoană în imaginile captate de o cameră de supraveghere. Mai sofisticat: un sistem care poate decide dacă o cerere de credit este aprobată sau nu, în baza unui set de date furnizate de client.
Compania OpenAl a anunţat că Chat GPT este înzestrat cu memorie, ceea ce înseamnă că va fi capabil să reţină informaţii despre utilizatori pe baza discuţiilor precedente şi să folosească aceste date pentru a oferi răspunsuri personalizate mai bune7.
Chinezii au creat primul copil I.A. Tong Tong (Fetiţa), care este un avatar generat de Inteligenţa artificială, cu o autonomie comparabilă cu cea a unui copil real. Fetiţa are propria minte şi se străduieşte să înţeleagă bunul simţ al oamenilor; „distinge binele de rău, îşi exprimă părerea în diverse situaţii şi are puterea de a modela viitorul. (Ena Stanciu, Chat GPT va tine minte informativ…, în „Libertatea” din 15 februarie 2024, p. 5.)
Cel mai important dintre acestea constă în ocuparea locurilor de muncă de către maşini şi drept consecinţă înlocuirea oamenilor, pierderea joburilor lor. De pildă, în luna septembrie 2024, Firma Dacia a anunţat că recurge la sute de disponibilizări voluntare din secţiile care vor fi robotizate. Fondul Monetar Internaţional avertizează că aproape 40% din joburile din întreaga lume ar pute fi afectate de dezvoltarea inteligenţei artificiale; în economiile dezvoltate procentul ar putea ajunge până la 60%. (Inteligenţa artificială poate înlocui doar munca robotică, în „Adevărul” din 8 februarie 2024, p. 4.)
În ţara noastră, Strategia naţională în domeniul inteligenţei artificiale 2024-2027 elaborată de Guvern, ţinteşte cu predilecţie sectorul bugetar, unde se vor face achiziţii de astfel de tehnologii. Măsura va afecta zeci de mii de locuri de muncă, în special din sectoarele educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale, care vor fi înlocuite de I.A (Claudia Marcu, Bugetarii in pericol. Achiziţii masive de inteligenţă artificială în sectorul public, în „Naţional” din 8 februarie 2024, p. 5.)
Reglementare Inteligență artificială în drept: De ce este necesară ?
Această autonomie aparentă, care conferă eficiență și precizie, implică totodată riscuri juridice semnificative, în special în ceea ce privește:
- protecția datelor cu caracter personal;
- non-discriminarea și egalitatea în tratament;
- răspunderea civilă și penală în cazul deciziilor automate eronate;
- transparența algoritmică și explicabilitatea deciziilor;
- interferența în drepturi fundamentale precum libera exprimare sau dreptul la viață privată.
În lipsa unei reglementări clare, utilizarea IA poate conduce la situații în care cetățenii sunt supuși unor decizii automate netransparente, imposibil de contestat, sau la colectarea excesivă și neautorizată a datelor personale.
Inițiative legislative în România și Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a fost primul actor legislativ major care a elaborat un cadru juridic special dedicat inteligenței artificiale. Este vorba despre AI Act, regulament adoptat în 2024, care urmează să intre în vigoare treptat și care stabilește:
- clasificarea sistemelor IA în funcție de riscul pe care îl prezintă (scăzut, ridicat sau inacceptabil);
- interzicerea anumitor forme de IA (de exemplu, sistemele care manipulează comportamentul uman sau folosesc scoruri sociale);
- cerințe stricte de conformitate și testare pentru sistemele de risc ridicat (ex: IA folosită în justiție, educație, sănătate, HR).
În România, în martie 2024, a fost inițiat un proiect de lege privind reglementarea utilizării inteligenței artificiale, în special în sectorul public și în zone sensibile precum supravegherea biometrică sau selecția automată a personalului. Proiectul urmărește alinierea la standardele europene, dar și protejarea intereselor naționale în raport cu aceste tehnologii emergente.
Poate fi un IA un subiect de drept ?
Inteligența artificială nu răspunde juridic în mod direct. Răspunderea aparține omului care o creează, controlează sau folosește. Legislația actuală și viitoare urmărește să reglementeze acest lanț al responsabilității, nu să acorde IA un statut de subiect de drept.
Ce este identificarea biometrică?
Identificarea biometrică reprezintă un mijloc de verificare a identității unei persoane prin caracteristici biologice sau comportamentale. Aceste date sunt unice pentru fiecare individ și pot include:
- amprente digitale,
- trăsături faciale,
- scanarea irisului,
- recunoașterea vocii sau a modului de tastare.
Regulamentul UE nr. 2016/679, defineşte la art. 4 pct. 14 ce se înţelege prin “date biometrice” şi anume “date cu caracter personal care rezultă în urma unor tehnici de prelucrare specifice referitoare la caracteristicile fizice, fiziologice sau comportamentale ale unei persoane fizice care permit sau confirmă identificarea unică a respectivei persoane, cum ar fi imaginile faciale sau datele dactiloscopice.”
Legea nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei nr. 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), prevede la art. 3 alin. (1) că “prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu consimţământul explicit al persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în temeiul unor dispoziţii legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare pentru protejarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei vizate”.
Nu constituie abatere disciplinară fapta salariatului care nu înţelege să îşi exprime consimţământul în vederea efectuării pontajului pe baza datelor biometrice. Angajatul are posibilitatea să comunice în scris, angajatorului că nu este de acord să participe la procesul de colectare a datelor sale biometrice. Dreptul de a-şi exprima liber consimţământul îi este recunoscut prin lege angajatului, acestui drept îi corespunde obligaţia angajatorului de a respecta opinia angajatului. Angajaţii care nu sunt de acord ca pontajul să se efectueze pe baza datelor sale personale pot să solicite angajatorului ca pontajul să se efectueze prin alte metode. (MUSCALU Loredana Manuela, Efectuarea pontajului pe baza amprentei. Ingerinţă în viaţa privată, Publicaţie: Revista Romana de Dreptul Muncii 4 din 2021
Spre deosebire de parole, care pot fi uitate sau furate, datele biometrice oferă un grad ridicat de securitate, fiind greu de reprodus sau falsificat.
Rolul inteligenței artificiale în identificarea biometrică
Inteligența artificială joacă un rol esențial în procesarea și interpretarea datelor biometrice. Algoritmii de învățare automată sunt capabili să:
- recunoască tipare complexe cu o precizie ridicată,
- reducă erorile de identificare (falsuri pozitive sau negative),
- detecteze tentative de fraudă biometrică (de exemplu, folosirea unei fotografii în locul unei fețe reale),
- îmbunătățească în mod continuu acuratețea prin expunerea la noi date.
Astfel, IA nu doar optimizează procesul de identificare, ci și îl face mai sigur și mai adaptabil.
Rolul avocatului în era inteligenței artificiale
În fața acestor schimbări legislative și tehnologice, avocatul modern are un rol esențial:
- Consultanță pentru companii care utilizează IA: identificarea riscurilor juridice și alinierea la normele europene și naționale, aflate încă la început de drum;
- Asistență pentru persoane fizice ale căror drepturi ar putea fi afectate de decizii automate sau de prelucrarea excesivă a datelor;
- Implicare în politici publice și inițiative de reglementare, pentru a susține un echilibru între progresul tehnologic și protejarea valorilor democratice.
Concluzie
Inteligența artificială nu mai este o realitate a viitorului, ci a prezentului. Reglementarea sa corespunzătoare devine o necesitate juridică imperativă, nu doar pentru protecția individului, ci și pentru asigurarea unui climat de încredere și echilibru în societate.
Avocații, juriștii și actorii implicați în sistemul de justiție au datoria de a înțelege aceste tehnologii, pentru a contribui activ la construcția unui cadru legal adecvat – în care inovația să nu excludă drepturile fundamentale ale omului.
Drepturile de autor pentru imagine: Freepik
